În modulul care tocmai s-a încheiat, pe parcursul a mai multor săptămâni, am citit „Vrăjitorul din Oz”, de L. Frank Baum.
Am considerat că este o carte potrivită pentru elevii clasei a III-a, o carte care n-ar trebui să lipsească de pe lista de lecturi la ciclul primar. Așadar, am alocat o perioadă de timp destul de mare, am creat resursele necesare. Apoi ne-am apucat de citit atât la școală, în orele de CDȘ, cât și acasă.
În acest articol vă prezint primele materiale pe care le-am utilizat pentru ghidarea, facilitarea și verificarea lecturii. Pentru că este vorba despre un document destul de mare, am ales să îl postez în trei părți. Aici, la finalul articolului, veți găsi prima parte.
Vrăjitorul din Oz, de L. Frank Baum. Jurnal de lectură
Să începem cu cartea. Evident că mai întâi m-am asigurat că fiecare copil are propriul exemplar. E de preferat ca toți copiii să citească aceeași ediție, de la aceeași editură. E mai ușor cu orientarea în pagină și în carte, cu titlurile capitolelor și diverse denumiri care pot diferi în funcție de traducere etc.
Vă recomand cu încredere ediția apărută de curând la Editura Corint. Profesorii care comandă peste 15 exemplare pentru clasă, beneficiază de un exemplar gratuit, de jurnalul de lectură, dar și de o reducere substanțială. Pentru mai multe detalii, puteți suna la 0735 130669 (Roxana).
Astfel, copiii vor îmbrăca mantia unor cititori activi care, făcând o lectură cu creionul în mână, dovedesc că au înțeles ce au citit și sunt capabili să își exprime păreri personale, să reflecteze și să fie creativi. Mai multe detalii găsiți pe site-ul editurii edituracorint.ro.
Vrăjitorul din Oz. Prelectura
Prima parte a materialului dedicat cărții „Vrăjitorul din Oz” cuprinde cam ceea ce am gândit pentru etapa de prelectură căreia i-am dedicat o oră.
Ce am făcut în această oră? Mai întâi am studiat coperta cărții și am identificat primele informații despre aceasta: titlu, autor, editură. Aceste informații pot fi notate la exercițiul „Coperta vorbitoare” pe fișa numită „Înainte de lectură”. Bineînțeles că am observat și imaginea și am discutat pe marginea ei.
Al doilea exercițiu a constat în formularea de întrebări legate de personaje, autor, subiectul cărții. Orice întrebare a fost acceptată. Iată câteva dintre curiozitățile pe care le-au avut copiii: Ce înseamnă Oz? De ce se numește cartea Vrăjitorul din Oz? (mai ales că pe copertă nu apre niciun vrăjitor), Cine este Vrăjitorul din Oz? De la ce vine litera L din numele autorului? etc. Este clar că la multe dintre întrebări răspunsurile vor veni pe măsură ce vor citi cartea, de aceea există pe fișă și o rubrică pentru răspunsuri.
Al treilea exercițiu este legat de cuprinsul cărții. Am profitat de faptul că titlurile capitolelor sugerează într-o oarecare măsură desfășurarea acțiunii și le-am cerut copiilor să imagineze ei povestea. E un exercițiu predictiv. Urmează să vedem, pe măsură ce citim, în ce măsură răspunsurile lor s-au potrivit cu ideile autorului.
În jurnalul de lectură care însoțește cartea la editura Corint, etapa de preluctură se poate realiza prin intermediul unui exercițiu de tipul: Observ…/Înțeleg…/Mă întreb…/Mă gândesc…/Îmi imaginez…/Simt…. Are la bază coperta cărții și constă în realizarea unor predicții și a unor deducții simple. De asemenea putem avea în vedere recenzia celor de la The New York Times și să încercăm să descifrăm cu copiii mesajul. Cu siguranță le vom stârni curiozitatea.
Un alt exercițiu propus aici constă în alegerea dintr-o listă de obiecte a celor pe care am putea să le întâlnim pe parcursul lecturii.
Vrăjitorul din Oz. Alte materiale de pregătit înainte de lectură
Urmează să citim o poveste destul de lungă, ce presupune o călătorie prin diverse locuri imaginare, precum și participarea la acțiune a unui număr destul de mare de personaje. M-am gândit că ar fi util să avem o modalitate de a le consemna pe măsură ce sunt introduse în poveste.
Așadar, în documentul pus la descărcare avem un material dedicat personajelor și încă unul pentru harta locurilor. Pentru galeria personajelor se va alege pagina care corespunde cel mai bine cerinței pe care o adresăm elevilor: notarea tuturor personajelor sau doar a celor principale. Dacă se alege o pagină în care imaginile tablourilor sunt mai mari, atunci, în acel spațiu, pe lângă notarea numelui, se poate realiza și un portret al personajului.
Harta locurilor pe care le străbat personajele în călătoria lor e doar începută. Elevii vor adăuga, conform modelului, casetele corespunzătoare acestor locuri și vor scrie denumirile. Harta are o formă circulară, căci, cu toate rătăcirile, la final, Dorothy reușește să se întoarcă acasă, în Kansas.
Și acesta este doar începutul. În următorul articol voi prezenta câteva idei și materiale de utilizat de către copii și învățători (sau părinți) pe parcursul lecturii.