Suntem în primele zile ale lunii martie și privim cu entuziasm schimbările din natură care anunță sosirea primăverii. În mod firesc, la Limba și literatura română am studia un text cu tematica noului anotimp. Ținând cont însă de capriciile vremii și de lecțiile planificate pentru prima zi a săptămânii, am ales un alt text. Mai precis, „Baba-Iarna face pozne”, de M. Bogdanov. Textul se găsește în manualul de Limba și literatura română, clasa a III-a, editura Aramis. În documentul de la finalul articolului sunt câteva materiale care pot fi utilizate pe parcursul lecției.
Baba-Iarna face pozne, de M. Bogdanov
Că Baba-Iarna încă face pozne, vom vedea cu siguranță în următoarele zile. Ce m-a determinat pe mine să îl valorific este legătura pe care o pot crea cu o altă lecție: descrierea unui fenomen al naturii. Pentru aceasta deja există pe site câteva idei și materiale în acest articol.


Mai mult de atât, textul se leagă de minune cu lecția de recapitulare de la Științe ale naturii. Aici, am învățat despre grupe de animale și despre comportamente de apărare și adaptare. Dacă citim textul cu atenție, observăm că prezintă un șir de cauze și efecte…în natură. Schimbările de temperatură și fenomenele specifice anotimpului iarna produc o serie de comportamente de apărare și adaptare în rândul tuturor viețuitoarelor.
Abordarea textului
Baba-Iarna este prezentată ca fiind pusă pe rele. Poznele sale sunt încercările repetate, dar nereușite de a șterge de pe fața pământului toate viețuitoarele. Arma cu care pornește la luptă este gerul năprasnic care face ca arborii să rămână fără frunze, iar zăpada și gheața să acopere întreaga natură. Drept urmare, viețuitoarele găsesc soluții de a se apăra.
Un exercițiu premergător primei lecturi a textului ar fi clarificarea termenului „pozne” apelând la experiența de viață a copiilor. Tot acum pot fi explicate anumite cuvinte/expresii din text pentru a facilita înțelegerea acestuia.
După prima lectură putem deja să stabilim care sunt fenomenele specifice iernii, mai exact ce se întâmplă cu vremea în acest anotimp. După următoarele lecturi putem trece la descoperirea relațiilor de tip cauză-efect, o abilitate de gândire critică ce trebuie exersată permanent.


Utilizarea materialelor
Documentul de la finalul articolului cuprinde 4 fișe de lucru. Nu le-am gândit pentru a fi utilizate toate la această lecție. De exemplu, prima dintre ele poate fi folosită ca „antrenament” pentru formularea enunțurilor, mai ales dacă un astfel de exercițiu nu a mai fost lucrat până la acest moment. Învățătorul poate fi cel care enunță cauza, iar copiii completează efectul. Ca să rămânem în temă voi da următorul exemplu: Dacă ninge, atunci …. De asemenea, această fișă poate fi aplicată chiar pe textul-suport.
A doua fișă sondează mai adânc în text și face referire la primul fragment.De data aceasta vom avea cauze și efecte în lanț (fiecare efect va deveni la pasul următor o cauză care va determina un nou efect).
Următoarele două fișe vizează textul în întregime și informațiile sunt organizate după ordinea în care sunt prezentate. Se pornește de la fenomenele naturii considerate cauze și apoi se lucrează pe diferite grupe de viețuitoare. Comportamentele lor reprezintă efectele. Diferența dintre cele două materiale constă în concluzia pe care copiii trebuie să o formuleze la finalul fișei cu numărul 3. Activitatea se poate desfășura individual, în perechi sau în grupuri mici.
Comportamente de adaptare și apărare
E clar că odată cu completarea ultimei sau penultimei fișe intrăm în lecția de recapitulare de la Științe ale naturii. Despre comportamente de adaptare și apărare avem și alte informații și le vom aduce și pe acestea în discuție.