Lecția despre strămoșii noștri, dacii și romanii, s-a desfășurat oarecum asemănător cu cea în care am discutat despre greci. Am pornit de la un text-suport și imagini și am desprins informațiile esențiale pe care le-am notat apoi pe două fișe conform cerințelor de pe acestea.
Demersul didactic a fost unul interdisciplinar, exersând competențe specifice mai multor discipline:
-Limba și literatura română – pe lângă faptul că am exersat actul cititului și al povestitului, am consolidat deprinderea de a extrage informațiile esențiale dintr-un text. Chiar cu o zi înainte am învățat cum se alcătuiește planul simplu de idei, deci iată o ocazie numai bună de a aprofunda aceste cunoștințe;
-Educație civică– o lecție despre strămoșii noștri este o lecție de patriotism, potrivită în contextul discuțiilor despre țară, însemnele țării, popor și națiune și cu ocazia pregătirilor pentru celebrarea Zilei Naționale;
-Geografie – nu putem vorbi despre strămoșii noștri fără a utiliza harta și făcând apel la cunoștințele despre relief pe care le-am dobândit în ora anterioară la geografie.
-Arte vizuale și abilități practice – pentru a intra în atmosfera lecției, copiii și-au confecționat câte o cunună de lauri (decupare, lipire, asamblare).
Tot ceea ce voi prezenta în continuare a necesitat mai mult de o oră de curs.
Strămoșii noștri. De la poveste la lecția de istorie
Vinerea este ziua în care o oră de Limba și literatura română este dedicată lecturii. În săptămâna anterioară am făcut cunoștință cu povestea strămoșilor noștri prezentată în cartea ”Decebal și Traian”, editura Sigma. Cu multă măiestrie, autorii Elena Iorgulescu – profesor pentru învățământ primar și acest lucru se vede!- și Ștefan Petrescu reușesc să transmită copiilor foarte multe informații istorice într-o formă accesibilă și atrăgătoare, iar ilustrațiile sunt deosebite. Am aflat unde și când au trăit dacii și romani, care erau ocupațiile lor, cum arătau, cum se îmbrăcau, cum vorbeau și chiar ce mâncau. Am citit despre credințele lor, despre marii conducători, despre războaiele purtate.
Recomand din suflet această carte pentru elevii claselor aIV-a și abia aștept lecțiile despre Ștefan cel Mare unde vom folosi ca text-suport cartea cu același nume scrisă de cei doi autori.
Nu l-am uitat nici pe Dumitru Almaș cu ale sale ”Povestiri istorice” pe care le vom citi în orele ce urmează.
Dacii și romanii. Organizarea informațiilor
Unul dintre obiectivele mele la clasa a IV-a este să îi învăț pe copii să lucreze cu informațiile unui text, indiferent că este vorba despre o lecție din manual sau de un text literar. Altfel spus, îmi doresc să îi învăț să învețe, nu memorând niște informații primite ”de-a gata”, ci printr-un efort propriu de înțelegere, analiză, sinteză, organizare a informațiilor.
Prin urmare, având textul-suport în față și câteva puncte de reper am purces la desprinderea informațiilor. Punctele de reper sunt cerințele de pe fișele de lucru, fișe care pot fi descărcate din documentul de la finalul articolului. Una este pentru daci, pe cealaltă vom nota informațiile despre romani.
Pe ambele fișe regăsim aceleași cerințe (puncte de reper), asemănătoare cu cele de la lecția despre greci. Păstrând această structură unitară ne va fi mai ușor ca, în lecția de recapitulare, să identificăm asemănări/deosebiri între popoarele studiate.
Strămoșii noștri. Fișa de lucru
Fiecare fișă conține 7 hexagoane, unul în centru, celelalte fiind dispuse de jur împrejur. Am început cu cel din centru, și am continuat cu cel de deasupra (țara, capitala, limba vorbită – în ”balon” am notat câteva cuvinte care s-au păstrat/provin din limba dacă/latină), în sensul acelor de ceasornic.
La final, am decupat pe contur pe contur hexagoanele fără a le desprinde de cel din mijloc. Pe saptele acestuia am aplicat lipici, l-am lipit în caiet, iar pe celelalte le-am pliat și le-am așezat unul deasupra altuia obținând un singur hexagon. În acest fel, spațiul rămas pe foaia caietului a fost completat cu alte informații despre daci și romani, informații pe care copiii le-au considerat interesante și care nu se regăsesc pe fișa de lucru.
Pentru o prezentare în paralel, comparativă a celor două popoare, se pate folosi celălalt model de fișă de lucru. În stânga se completează informații despre daci, în dreapta, despre romani. Fișele pot fi lipite în caiet pe toată suprafața lor sau doar pe suprafața din mijloc. În ultimul caz, se poate intra cu foarfeca pe liniile orizontale. Vom putea folosi astfel și spațiul de scris oferit de caiet pentru a completa informațiile. După cum se observă, pe fișă nu apar informații despre războaiele daco-romane. Despre acestea vom povesti într-o lecție viitoare.
Tot în documentul de la finalul articolului, există o fișă pe care se află imagini cu frunze. Pe acestea le-am imprimat pe hârtie verde. Copiii le-au decupat și le-au lipit pe o bandă de carton colorat. Pentru un copil a fost nevoie de două benzi de lungimea unei coli A4, lățime de 1 cm, prinse cu capse, confecționându-și astfel o cunună de lauri.
Comments are closed.