Planul dezvoltat de idei a reprezentat elementul de noutate în unitatea de învățare pe care am parcurs-o la Limba și literatura română în ultima perioadă. Alcătuirea planului simplu de idei pe baza căruia am învățat să formulăm ideile secundare ale fiecărui fragment al unui text este o activitate cu care ne-am deprins încă din clasa II-a. Pornind de la cele știute, cu pași mici și cu sprijin, am reușit să întocmim planul dezvoltat de idei pentru două din textele oferite de manualul nostru.
Despre acești pași mici voi povesti în cele ce urmează. Mai exact, despre etapele pe care le-am parcurs pentru a învăța ce este o idee secundară și cum se formulează aceasta. Despre felul în care planul dezvoltat de idei ne ghidează în activitatea de povestire orală sau scrisă a textului studiat.
Planul dezvoltat de idei. Aplicație pe textul ”Piatra pițigoiului”, după Tudor Arghezi
Indiferent de textul avut în vedere, până la formularea ideilor secundare am parcurs câteva etape premergătoare, acele activități de înțelegere a conținutului textului specifice lecturii explicative. Planul dezvoltat de idei se bazează pe ideile principale ale textului, așadar activitatea noastră a pornit având planul simplu de idei la îndemână.
Pentru textul amintit mai sus am apelat la o metodă descoperită pe internet (sursa utilizată este theschoolrun.com, dar căutând ”story mountain” o găsiți pe foarte multe site-uri), metodă pe care am numit-o simplu ”Muntele povestirii”.
Muntele povestirii
Iată cum am aplicat această metodă. Fiecare copil a desenat pe caiet forma unui munte (eventual, poate fi oferită o imagine a unui munte). De asemenea, pentru fiecare idee principală a textului, copiii au primit câte un post-it. Primul pas a fost notarea acestor idei pe biletele primite.
Pasul doi constă în lipirea lor pe conturul muntelui desenat, dar nu la întâmplare. Observăm elementele muntelui și ne imaginăm cum pornim într-o acțiune de escaladare a acestuia. Urcăm încet, ne mai oprim să ne tragem răsuflarea, cu un pic de efort ajungem în vârf și apoi coborâm. Facem o analogie cu momentele acțiunii/subiectului unui text literar.
La început facem cunoștință cu elementele spațio-temporale, cu un personaj/mai multe personaje. Pe măsură ce înaintăm în poveste/urcăm pe munte cunoaștem noi întâmplări și noi personaje, apar problemele, toate conducând spre punctul culminant/vârful muntelui. Conflictul/problema necesită o rezolvare și, când se ivește soluția și se aplică, acțiunea se încheie. Suntem deja la coborârea de pe munte, spre sfârșitul aventurii, în momentul în care lucrurile s-au așezat în textul literar.
Fiecărui moment al subiectului i-a corespuns una dintre ideile principale scrise pe bilețele. Le-am lipit și noi pe urcușul, coborâșul sau în vârful muntelui după momentul pe care îl redă fiecare idee. Am obținut ceea ce se observă în fotografiile de mai jos.
După ce am stabilit ordinea și poziția ideilor principale pe această hartă a povestirii, am trecut la formularea ideilor secundare. Fiind prima activitate de acest gen, am sprijinit învățarea pe tot parcursul activității, exersând astfel extragerea informațiilor de detaliu din fiecare fragment al textului. Ideile secundare au fost notate pe desenul cu muntele, sub fiecare post-it. Pe baza acestora am trecut la povestirea orală a textului.
Planul dezvoltat de idei. Aplicație pe textul ”Poveste cu un copil și un peștișor argintiu”, după Ada Teodorescu
Am continuat activitatea de alcătuire a planului dezvoltat de idei și în cazul următorului text literar propus în manual, având ca punct de pornire harta textului pe care am completat-o în lecțiile anterioare. Aceasta poate fi descărcată de aici.
De data aceasta, am făcut un pas înainte în sensul că pentru formularea ideilor secundare copiii au avut ca sprijin câteva întrebări pe baza fiecărui fragment. Activitatea s-a desfășurat în echipă. Datorită numărului mare de elevi din clasă, am format 10 echipe pentru cele cinci idei principale ale textului. Astfel, fiecare fragment a fost lucrat de câte două echipe. A fost un lucru care ne-a ajutat în etapa de prezentare a posterelor realizate de fiecare echipă. Am analizat, am comparat, am stabilit corectitudinea rezolvării sarcinii de lucru, am decis împreună varianta de notat în caiete.
Etape
Așadar, primul pas a constat în formarea echipelor, distrbuirea materialelor și explicarea sarcinii de lucru. Fiecare echipă a primit o coală de flipchart, ideea principală scrisă pe o coală colorată de dimensiune A4 și un set de patru cartonașe pe care am notat întrebările de sprijin. Sarcina membrilor echipei a constat în recitirea fragmentului și formularea răspunsurilor la întrebările date, răspunsuri ce vor fi de fapt ideile secundare ale respectivului fragment. O altă sarcină a fost aceea de a găsi forma cea mai potrivită de a organiza informațiile pe coala de flipchart astfel încât să se observe relația dintre ideea principală și ideile secundare.
De asemenea, înainte de începerea activității în echipă am stabilit un set de reguli privind comportamentul/atitudinea fiecărui elev, punând accent pe comunicare, colaborare, implicare, acceptarea părerilor.
După cum se vede din fotografiile postate aici, copiii s-au străduit să se achite cât mai bine de sarcini. Și au reușit. Am analizat în paralel cele două postere realizate pentru aceeași idee principală. Am apreciat calitatea răspunsurilor formulate, corectitudinea scrisului, organizarea informațiilor și chiar aspectul estetic.
Fișă de lipit în caiete
Dezbaterea a fost urmată de notarea acestor idei secundare în caiete. Am apelat aici la fișele care se regăsesc în documentul de la finalul articolului. Pentru fiecare fragment există o fișă. În centru am notat ideea principală, iar în celelalte spații am scris ideile secundare. Am ales intenționat câte patru idei secundare pentru fiecare fragment din rațiuni legate de timpul de lucru. Lucrând în echipe, a fost necesar ca sarcinile să fie egal dimensionate. Le-am explicat copiilor faptul că nu există un număr prestabilit sau obligatoriu al ideilor secundare. El variază în funcție de conținutul sau de dimensiunea fragmentului.
Fiecare fișă a fost lipită pe câte o pagină a caietului. Spațiul rămas liber a fost rezervat povestirii scrise pe care o vom realiza în orele ce urmează. În documentul pus la descărcare găsiți materialele descrise mai sus. Cred că ele pot fi o sursă de inspirație și pentru alte texte literare.