Fie că vorbim de geografie, fie de istorie sau de științe ale naturii, cu fiecare lecție încerc să îi deprind pe copii cu tehnici de lucru cu cartea. Prin carte înțeleg textul științific ale cărui informații trebuie înțelese, extrase, organizate astfel încât învățarea să nu fie sinonimă cu memorarea mecanică a acestora. De aceea, fac apel la diverse metode și tehnici care, până la urmă, pot fi aplicate la orice disciplină și care, sper, vor susține învățarea/autoînvățarea în anii ce vor urma.
Pentru lecția Populație, așezări și activități ale oamenilor am apelat la metoda SINELG. Va fi prezentată în cele ce urmează alături de materialele pe care le-am utilizat de-a lungul lecției.
Populație, așezări și activități ale oamenilor. SINELG
Descriere
Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii (SINELG) este o strategie prin care îi ajutăm pe elevi să participe activ și să se implice în procesul de învățare, aceasta fiind rodul efortului propriu de a înțelege noile informații și de a le introduce în schemele de cunoaștere pe care le dețin deja. Pe parcursul întregului proces elevul este pus în situația de a corela informațiile noi cu cele deja cunoscute, de a reflecta, de a-și pune întrebări.
Metoda presupune parcurgerea câtorva etape. Prima este citirea cu atenție a textului. Ca text-suport am utilizat informațiile pe care ni le-a furnizat manualul. Pe parcursul lecturării textului elevii, lucrând individual, au notat nişte semne ce au o anumită semnificaţie:
-Bifă – dacă ceva din ce au citit confirmă ceea ce ştia sau credea că ştie;.
-Minus – dacă o anumită informaţie pe care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu;
-Plus – dacă o informaţie pe care au întâlnit-o este nouă pentru ei;
-Semnul întrebării- dacă găsesc informaţii care li se par confuze sau dacă doresc să ştie mai mult despre un anumit lucru.
Cum am aplicat această tehnică
La început, până când copiii au înțeles cum funcționează această tehnică, am convenit ca semnele să fie puse la finalul fiecărui enunț. Discutând cu ei informațiile pe care acestea le cuprind, au constatat că în același enunț pot fi informații față de care răspunsul lor poate fi diferit, deci ar avea nevoie ca pentru unele să folosească un semn, pentru altele alt semn. Așadar, pentru următoarele enunțuri au folosit semnele și în interiorul acestora, în funcție de poziția lor față de informația respectivă.
A fost un moment în care, practic, am predat lecția nouă lăsându-i pe copii să descopere fiecare noțiune în parte. Aș putea spune că a fost o predare reciprocă, copiii obținând răspunsuri unii de la alții. Am intervenit doar acolo unde ei nu au reușit să dea un răspuns exact sau explicațiile lor au fost incomplete.
Există și o etapă în care informațiile sunt așezate pe categorii, într-un tabel cu patru coloane, etapă pe care noi nu am parcurs-o la prima utilizare a acestei tehnici.
Asigurarea conexiunii inverse
Ca să fim siguri că ceea ce am discutat a fost bine înțeles am apelat la un exercițiu sub forma unui mic joc. Materialele pe care le-am folosit se află în documentul de la finalul articolului. De asemenea, am creat aici cadrul pentru organizarea informațiilor care, în etapa următoare, au alcătuit schema lecției.
Am imprimat pe coli colorate paginile cu ”așezări urbane”, respectiv ”așezări rurale” și le-am afișat în centrul tablei, una sub cealaltă. Pentru că în relație cu aceste două concepte punem populația și activitățile oamenilor, colile care le conțin au fost așezate în partea de sus a tablei, în stânga (populația), respectiv în dreapta (activitățile oamenilor).
Am imprimat și celelalte pagini cu informații și i-am invitat pe copii, pe rând, la tablă pentru a le așeza la locul potrivit. Aceste informații fie descriu așezările urbane/rurale, fie vorbesc despre populația din așezările urbane/rurale, fie descriu activitățile oamenilor care locuiesc în mediul urban/rural. La finalul exercițiului am obținut o hartă/schiță/schemă a lecției.
Populație, așezări și activități ale oamenilor. Schema lecției
Cu ajutorul celor afișate la tablă am reușit să alcătuim rapid și schema lecției. Aceasta a fost realizată pe imaginea pieselor de puzzle (un șir de trei piese pentru așezările urbane, at șir de trei peise pentru cele rurale). Practic, copiii au transcris aici informațiile discutate frontal și prezentate la tablă.
Pe parcursul întregii lecții am făcut apel la exemple de muncipii, orașe, comune, sate și am utilizat harta. La finalul lecției, am exersat orientarea la hartă, copiii având ca sarcină localizarea unor așezări omenești conform unor cerințe date.