Astăzi, la comunicare în limba română, am pătruns în universul textului Leul și șoarecele după Lev Tolstoi, abordând etapele lecturii explicative prin exerciții, joc, cântec și mișcare. Am pregătit câteva materiale care pot fi folosite pentru orice text literar.
Leul și șoarecele. În universul textului
La textul ”Aventurile lui Pinocchio” ne-am imaginat că suntem pictori care re-creează textul din tablouri mici pentru a obține la final un tablou cu toate elementele acestuia. La textul ”Leul și șoarecele” am făcut o paralelă între textul literar și o căsuță. Atunci când citim un text este ca și când am merge într-o vizită, la cineva acasă. În cazul nostru gazda este autorul, cel care a și construit casa.
Ciocănim politicoși la ușă și, la intrare, vom găsi numele autorului și titlul textului. Odată intrați în casă, privim cu atenție în jurul nostru. Citim textul și explicăm cuvintele noi. De la ferestrele casei ne privesc personajele. Pe acoperișul casei, țiglele frumos ordonate îi protejează și îi înconjoară cu căldură pe locuitori. Aici am identificat din text faptele și întâmplările în ordinea în care s-au petrecut. Ceea ce răzbate din text, din faptele și comportamentul personajelor (învățătura textului), a fost asociat cu fumul care iese pe horn.
Pornind de la aceste idei am elaborat materialele necesare.
Leul și șoarecele. Fișă de lucru
Este vorba despre imaginea unei căsuțe pe care am rezolvat câteva exerciții. Pentru că rezolvarea a implicat și decuparea și lipirea unor elemente (ușă, ferestre, țigle), ea se folosește în paralel cu fișa pe care am așezat aceste elemente. După citirea textului, am identificat titlul și autorul, am completat spațiile punctate și am decupat și lipit dreptunghiul corespunzător de pe cea de a două fișă.
Pentru cuvintele noi am avut ca sarcină de lucru identificarea și colorarea cuvintelor cu înțeles asemănător, obținând astfel 5 perechi de sinonime. Despre timpul și locul acțiunii am discutat oral, după care a urmat identificarea personajelor. De pe fișa cu elemente am decupat imaginile personajelor și cele două pătrate pentru ferestre. Ele au fost lipite pe căsuță, iar pe spațiile punctate am notat trăsături fizice, morale, stări sufletești în diverse momente ale acțiunii.
Am ajuns la ordonarea cronologică a faptelor. Acestea au fost formulate în propoziții scurte și scrise pe țiglele de pe a două fișă. Copiii au avut ca sarcină decuparea țiglelor, citirea propozițiilor, ordonarea lor cronologică și lipirea pe acoperișul căsuței.Pe baza lor am realizat povestirea orală a textului. Din faptele, vorbele și comportamentul personajelor am desprins învățătura textului sub forma unui proverb pe care l-am scris pe spațiul punctat ce reprezintă fumul.
Leul și șoarecele. Joc didactic
Am conceput această lecție sub forma unui joc didactic, de aceea, pe lângă fișele prezentate mai sus, am construit din coli A 3 colorate o casă. O voi păstra în clasă și o voi folosi și la alte texte sau la alte discipline. Am atașat căsuței ușa, ferestrele, hornul și am lucrat în paralel cu copiii. Cuvintele noi au fost scrise pe cartonașe afișate la tablă pe două coloane. Copiii au realizat corespondența între cuvintele cu înțeles asemănător. Propozițiile au fost și ele scrise pe cartonașe, așezate la tablă, copiii având sarcina de a le așeza în ordinea desfășurării evenimentelor.
După realizarea fiecărei sarcini am cântat o strofă din cunoscutul cântecel ”Am o căsuță mică” (Gașca Zurli) din care am preluat primele două versuri (”Am o căsuță mică, așa și-asa/ Și fumul se ridică, așa și-așa) și am continuat cu versuri improvizate care să se potrivească sarcinii de lucru. Spre exemplu, pentru personaje am cântat: ”Eroii la ferestre, așa și-așa/ Ne spun a lor poveste, așa și-așa”. Versurile au fost însoțite de gesturi, a fost un moment amuzant dar, dincolo de distracție, copiii au reținut care sunt pașii de parcurs pentru înțelegerea conținutului unui text literar.
Leul și șoarecele. Ce simt și ce spun personajele
Pentru o activitate de aprofundare a conținutului și mesajului textului ”Leul și șoarecele” am pregătit o fișă prin intermediul căreia vom discuta despre ce simt și ce spun personajele textului. Este un exercițiu util pentru interpretarea jocurilor de rol. Copiii învață cum să intre în pielea personajelor. De asemenea, exersăm folosirea semnului exclamării pe care tocmai l-am învățat.
Pe fișă apar cele două personaje și câte două coloane în care copiii vor nota emoția, respectiv cuvintele personajului. Vom folosi ca suport textul. Unele emoții/replici sunt redate explicit în text, pentru unele stări sufletești vom face un exercițiu de imaginație pentru a scrie cuvintele potrivite. De asemenea, vor fi și situații în care copiii trebuie să identifice emoția redată de vorbele sau de comportamentul personajelor.
Exercițiul va fi urmat de citirea pe roluri în care vom încerca să îmbinăm limbajul verbal cu elemente nonverbale și paraverbale.
Am postat fișele într-un document pdf pentru cei care doresc să le folosească așa cum le-am folosit eu. Am făcut și o transpunere a căsuței în word întrucât ideea poate fi folosită pentru orice text literar.