Clasa a doua Comunicare în limba română clasa a doua

”Lupul la stână” după Ion Creangă

Pentru recapitularea cunoștințelor dobândite pe parcursul unității tematice am utilizat textul – suport Lupul la stână după Ion Creangă. Pe parcursul lecției am desfășurat câteva activități pentru desprinderea elementelor de detaliu din textul citit, pentru exersarea deprinderilor de comunicare orală și scrisă.

Materialele utilizate se regăsesc în documentul de la finalul articolului, inclusiv textul integral al poveștii ”Lupul la stână”. În cele ce urmează vă prezint un posibil scenariu didactic.

Lupul și mielul – descrierea unor viețuitoare

Lupul la stână
Lupul la stână

Înainte de citirea textului discutăm, pe baza imaginii din manual sau pe baza a două imagini înfățișând un miel și un lup, despre cele două viețuitoare. Este momentul în care exersăm descrierea unei ființe pe baza unor imagini. Copiii privesc cele imaginile/imaginea și, pe fișele cu cele două animale (prima pagină a documentului), pe spațiul punctat vor scrie, individual,  tot ceea ce știu ei despre aceste animale. Putem veni în sprijinul lor cu câteva întrebări: ”Ce știi despre miel/lup?”, ”Unde trăiește?”, ”Cum arată?”,  ”Cu ce se hrănește?”. După finalizarea sarcinii se vor citi informațiile scrise de copii și se vor realiza scurte descrieri orale ale celor două viețuitoare. Cele două fișe vor fi decupate, pliate și lipite în caiete. Îndoirea se realizează pe cele două lungimi ale fiecărui dreptunghi gol ( două plieri în stânga și două în dreapta) astfel încât imaginile cu capul și corpul animalului să se întâlnească și să formeze întregul. Lipiciul se aplică pe spatele dreptunghiului în care copiii au notat informațiile despre animale.

Pentru a face legătura cu textul nou, copiii sunt întrebați în ce povești au mai  întâlnit aceste animale.

Lupul la stână. În universul textului

Următoarea activitate este dedicată citirii textului, clarificării sensului unor cuvinte noi (dacă este cazul), desprinderii elementelor de detaliu din textul citit și, bineînțeles, descrierii. Aici folosim cea de a doua fișă, cea cu imaginea mielului pe care sunt scrise câteva sarcini de lucru. Vom începe cu cele de pe capul mielului unde copiii notează titlul și autorul textului, timpul și locul acțiunii, personajele și numărul alinatelor textului.

Pe corpul mielului avem trei exerciții. Primul este de transcriere a unor enunțuri sau cuvinte din text conform cerințelor. La al doilea exercițiu își vor imagina sfârșitul poveștii în două-trei propoziții. Ultimul exercițiu constă în ordonarea cuvintelor scrise pe floricele pentru a obține un proverb despre lup.

Lupul la stână. Însușirile personajelor

Dacă la începutul lecției am realizat o descriere oarecum științifică  a celor două viețuitoare, acum, prin intermediul diagramei Venn, vom privi aceste animale ca personaje ale textului și vom identifica însușiri care le deosebesc și care le aseamănă. Exercițiul se desfășoară frontal, cu prezentarea diagramei la tablă. Pe fișele cu cele două animale, în dreptunghiurile goale, copiii pot nota aceste însușiri ale personajelor.

Lupul la stână. Explozia stelară și metoda RAI

Spre finalul lecției pot fi folosite cele două metode pentru verificarea înțelegerii conținutului textului citit. Explozia stelară are rol doar de sprijin în formularea întrebărilor în momentul desășurării metodei RAI. Prin urmare, dacă nu este timp, se poate trece direct la metoda RAI – Răspunde – Aruncă – Interoghează.

Pentru aceasta este nevoie de o minge. Un copil formulează o întrebare și aruncă mingea unui coleg provocându-l astfel să îi răspundă la întrebare. Cel care prinde mingea răspunde și, dacă răspunsul este corect și complet, formulează o nouă întrebare adresată altui coleg.

Dacă răspunsul este considerat greșit sau incomplet, copilul părăsește jocul și mingea revine copilului care a adresat întrebarea și care va pasa mai departe mingea unui alt copil. Jocul continuă până când toți copiii din clasă au fost implicați în joc.