Clasa a doua Comunicare în limba română clasa a doua

Virgula

Share on FacebookPin on PinterestShare on Google+Abonați-vă la RSS

Al doilea semn de punctuație cu care am făcut cunoștință în acest an școlar este virgula. Pentru această lecție am pregătit două fișe pe care le găsiți în arhiva de la finalul articolului. Una poate fi folosită în parte de predare a noilor cunoștințe, iar cea de a doua pentru fixarea, consolidarea acestora.

Virgula – o scurtă poveste

Pentru că este un semn nou de punctuație care de multe ori ridică probleme, m-am gândit să introduc virgula prin intermediul unei povești. Am creat o poveste despre o cetate fermecată (cartea) condusă de un împărat bun și înțelept (Alfabetul), ajutat de sfetnicii săi pricepuți (Punctul, Linia de dialog, Semnul exclamării, Semnul întrebării). Locuitorii cetății (literele mici și mari, grupurile de litere) trăiau în deplină armonie în căsuțele lor (cuvintele). Mai multe căsuțe formau un sat sau un oraș (propozițiile). Preocupat de soarta supușilor săi, împăratul îi trimitea adesea pe Semnul întrebării și pe Linia de dialog să stea de vorbă cu locuitorii cetății.

Dar, ca în orice poveste, într-o zi, nori negri se abătură asupra împărăției. Toată lumea era nemulțumită. Punctul cel serios îi sugeră împăratului că ar trebui să îi cheme la palat pe cetățeni ca să le afle nemulțumirile. Semnul exclamării primi sarcina de a-i chema la palat.

Cetățenii nemulțumiți veniră la palat. Fiecare era dornic să ajungă primul la împărat. Degeaba încerca Linia de dialog să îi invite pe rând. Degeaba striga Semnul exclamării la ei să facă liniște. Degeaba încerca Punctul să îl potolească pe Semnul exclamării. Haosul era de nedescris.

Benzi desenate

Împăratul își dădu seama că are nevoie de cineva care să intre în mulțime și să ordoneze frumos familiile. Dar cine era oare potrivit? Sfetnicii săi erau nevoiți să stea fie la intrarea în curtea palatului, fie lângă tronul său. Punctului îi veni o idee minunată. Se gândi la prietena sa, Virgula, singura în stare să intre în mijlocul mulțimii și să îi dirijeze către tronul împăratului. Zis și făcut. Numaidecât, Virgula se așeză lângă prima familie și îi pofti pe membrii săi în față. Aceștia îi povestiră împăratului necazurile lor. Urmă o altă familie, apoi alta și tot așa până când fiecare își spuse păsul. (Aici am oprit povestea și i-am întrebat pe copii care cred ei că ar fi nemulțumirile cetățenilor).

De atunci, Virgula este cea care stă în interiorul unei propoziții și face ordine între cuvinte. De mare ajutor i-a fost un alt semn despre care vom vorbi într-o altă poveste.

Am citit povestea pe părți mici pentru a fi sigură că elevii înțeleg ”metaforele” din poveste. De asemenea, relatarea a fost însoțită de exemple și de dialoguri pentru a puncta rolul semnelor de punctuație. O activitate în completare a fost realizarea unui desen/benzi desenate prin care să redea momente/personaje din poveste.

Virgula- fișe de lucru

Odată lămuriți cu virgule, am trecut la creionașul magic pe care am avut regulile de utilizare și pentru care am dat exemple potrivite. Creionașul a fost decupat și lipit în caiete (în marginea foii), iar în dreptul regulilor am scris enunțuri.

A doua fișă este realizată în scopul fixării/consolidării cunoștințelor. Cuprinde 8 exerciții pe parcursul cărora elevii vor identifica situațiile în care se folosește virgula, vor da exemple de utilizare a virgulei, vor completa un text cu semnele de punctuație potrivite. De asemenea, vor corecta propoziții în care virgula nu a fost folosită corect sau vor crea un scurt text în care vor vorbi despre ei enumerând diverse lucruri.

Share on FacebookPin on PinterestShare on Google+Abonați-vă la RSS

Articole similare

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *