Încheiem lecțiile din având ca temă scăderea lui 2 cu câteva activități pentru consolidarea cunoștințelor și a deprinderilor de calcul. Am pregătit în acest scop două fișe de lucru și un joc didactic. Materialele pot fi descărcate din documentul de la finalul articolului.
Scăderea lui 2. Fișa de lucru 1
Cele două fișe de lucru cuprind exerciții pentru consolidarea deprinderilor de calcul. Astfel de exerciții am mai lucrat în activitățile anterioare, iar imaginile alese au legătură cu tema săptămânii, animalele.
Prima fișă de lucru conține două exerciții. Primul dintre ele le cere copiilor ca, pe baza suportului oferit, să scrie scăderile sugerate de imagini, să calculeze și să scrie rezultatul corect.
Al doilea exercițiu complică un pic sarcina de lucru. Am introdus aici și un exercițiu de adunare. Elevii trebuie să observe cu atenție imaginile pentru a identifica operația sugerată de acestea. Sarcina de lucru constă în alegerea operației corecte din cele două variante propuse. Numerele utilizate pot induce ușor în eroare dacă semnificația imaginilor nu este corect înțeleasă. Prin intermediul acestui exercițiu putem introduce intuitiv legătura dintre adunare și scădere.
Scăderea lui 2 – Fișa 1 
Scăderea lui 2 – Fișa 2
Scăderea lui 2. Fișa de lucru 2
Fișa următoare are trei exerciții. Primul dintre ele este tot unul de alegere a răspunsului corect cu diferența că, de această dată, suportul intuitiv este axa numerelor pe care noi am tot folosit-o atât la adunare, cât și la scădere.
Următorul exercițiu are în vedere rezolvarea de probleme. Cu această ocazie, pe lângă calcule, învățăm să ne orientăm și să citim datele dintr-un tabel.
Încheiem fișa de lucru cu un exercițiu de potrivire a semnelor matematice astfel încât rezultatele date să fie corecte. Și aici putem aduce în atenția copiilor legătura dintre adunare și scădere.
Scăderea lui 2. Joc didactic
Pentru prima dată la clasa pregătitoare am introdus jocul „Eu am…Cine are…?”. Este o ocazie de a exersa calculul mental fără sprijin în obiecte.
Pentru că am avut în vedere doar scăderea lui 2, exercițiile propuse sunt doar cele care se pot crea în concentrul 0-10, având ca scăzător pe 2. Fiecare scădere este scrisă pe câte un cartonaș, așadar avem pentru acest joc 9 cartonașe cu scăderi. În total sunt 10 cartonașe, ceea ce înseamnă că participanții vor fi în număr de 10. Jocul se poate relua de câte ori este nevoie pentru a implica toți copiii din clasă.
Primii 10 copii primesc câte un cartonaș. Jocul în sine este o ștafetă care pornește de la cartonașul pe care scrie ”Start”. Copilul care primește acest cartonaș dă startul și adresează participanților la joc întrebarea : ”Cine are” completată de operația de pe cartonaș. Copiii calculează și cel care vede pe partea albastră a cartonașului său numărul care reprezintă rezultatul va spune: ”Eu am…”. Tot ele este cel care continuă jocul întrebând cine are rezultatul operației din a doua jumătate a cartonașului său.Jocul se încheie atunci când s-a ajuns la ultimul rezultat, altfel spus la cartonașul pe care scrie ”Stop”.
Scăderea lui 2. Joc didactic – Pag. 1 
Scăderea lui 2. Joc didactic – Pag. 2
Este posibil ca pe parcursul jocului nu toți copiii să dea răspunsurile corecte. Așadar, stabilim de la început regulile jocului. Noi am ales ca cei care pe parcursul jocului nu reușesc să rezolve corect sau întârzie foarte mult răspunsul să fie ajutați de colegi și, la final, să nu fie numărați printre câștigători.
În mod normal, enunțurile ”Eu am” și ”Cine are?” se scriu pe cartonașe. Fiind vorba despre clasa pregătitoare, am ales să nu le scriu din două motive. Unul este că nu știm să citim cuvântul ”cine” și nici de semnul întrebării nu am auzit încă.
Joc didactic – altă variantă
Al doilea motiv ține de reutilizarea cartonașelor. Fiecare dintre ele va fi tăiat la jumătate, iar cu jumătățile obținute voi crea un joc de asociere a operației cu rezultatul potrivit.
Spre exemplu, noile cartonașe pot fi afișate la tabla magnetică, iar copiii vin pe rând și le potrivesc. Sau, putem crea un joc numit ”Cine este perechea mea?”, spre exemplu, în care fiecare operație își caută rezultatul (sau invers, rezultatul își caută operația).