Limba și literatura română clasa a treia

Prezentarea conținutului textului în mod creativ


Povestirea integrală sau a unui fragment face parte din suita activităților dedicate înțelegerii și aprofundării conținutului unui text literar narativ. Este un exercițiu esențial pentru dezvoltarea competențelor de comunicare orală sau scrisă. La început, când textele sunt mai scurte, tendința copiilor este de a prezenta conținutul textului redându-l din memorie, chiar cu dialoguri. Treptat, prin exercițiu, aceștia reușesc să facă un pas înainte, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă. Respectând firul acțiunii, reușesc să imprime povestirii o amprentă personală.

Este posibil oare să mergem un pic mai departe și să le dăm copiilor ocazia de a-și pune imaginația la încercare în povestirea unui text? Răsfoind publicațiile de specialitate, am descoperit câteva procedee pentru prezentarea conținutului textului în mod creativ. Le-am aplicat la clasă inițial în cadrul unui opțional numit Comunicare în situații simulate. Are la bază o tehnologie bazată pe joc de rol și dramatizare. Dar până la joc de rol și dramatizare a fost necesară parcurgerea unor etape. Prezentarea conținutului textului în mod creativ a fost dintre ele, aceea în care primul rol jucat de copil este cel de autor.

Relatarea textului prin adăugarea de noi detalii

Prima provocare a fost relatarea textului prin adăugare de noi detalii, într-o primă fază pornind de la pasaje/fragmente scurte din text. A adăuga noi detalii presupune a îmbogăți textul inițial cu aspecte care nu se regăsesc în acesta, dar care se potrivesc și nu schimbă cu nimic acțiunea textului sau prestația personajelor. Practic, copilul se alătură autorului și aduce completări textului. Este un exercițiu care solicită imaginația și care îi dă copilului senzația că participă la crearea acțiunii. Astfel, copilul are ocazia de a pătrunde în profunzimea textului și de a înțelege mai bine substanța ficțională.

Exemple

Prezentarea textului

Ce detalii pot fi aduse în relatarea textului? Nu există un anumit tip de detaliu. Orice este permis atâta vreme cât linia principală a evenimentelor rămâne neschimbată. Pot fi descrise în detaliu locul acțiunii, vestimentația personajelor, gesturile, vremea etc.
De exemplu, iată cum au povestit elevii fragmentul în care Ionică se duce în pod prefăcându-se că vântură grâul (din textul “Ionică mincinosul”, de Al. Mitru):
“Ionică îi promite tatălui său că merge în pod să vânture grâul. Pleacă bucuros, cu gândul la opincile cele noi, dar se ascunde sub scară. Se preface că a urcat în pod şi că munceşte. Stă el o oră, timp în care se joacă cu câinii, cântă un cântec, chiar aţipeşte.”

Vestimentaţia domnului Goe e descrisă astfel:
“D-l Goe purta un costum de mariner, compus din bluză cu guler mare, atârnând pe spate, albastră cu dungi albe şi pantaloni scurţi, bleumarin. Pe cap are o pălărie de paie cu panglică albă pe care scrie le Formidable.”

Relatarea conţinutului dintr-un alt punct de vedere

Prezentarea conținutului textului în mod creativ se poate realiza și atunci când povestirea textului sau a fragmentului se face din perspectiva unui personaj sau a unui element prezent în text. Ținând cont că totul este posibil în poveste, de ce întâmplările prin care trece Făt-Frumos, spre exemplu, nu ar fi povestite de calul său fermecat?

Exemple

De exemplu, elevii au povestit conţinutul textului “Stejarul din Borzeşti” din mai multe perspective, naratori fiind: Ştefăniţă, unul din copiii care a participat la joc în copilărie şi apoi a devenit oştean. De asemenea, soarele, stejarul, un tătar, un trandafir sălbatic, calul voievodului, Trotuşul, vântul, hanul tătar înainte să moară.
În textul “Recunoştinţa şarpelui”, martori ai întâmplării şi deci posibili povestitori aleşi de copii au fost: pădurea, bolovanul, gaura, cerul, căprioara.
După cum se observă, singura limită impusă imaginației este dată de necesitatea ca personajul din al cărui punctul de vedere s-a realizat povestirea să fi fost prezent la acțiunea descrisă.

Desenarea unor scene de poveste şi relatarea în grup

Exprimarea emoţiilor şi sentimentelor trăite în urma lecturii, a unor scene din textele citite prin desen constituie o activitate ce place foarte mult copiilor.
Am insistat în mod deosebit pe desfăşurarea acestor activităţi în grup datorită valorii educative a muncii în cooperare. Metode precum “Posterul” şi “Turul galeriei” permit structurarea conţinutului într-o planşă simbol. Elevii vor exprima esenţa a ceea ce s-a discutat anterior. Și aici exersăm prezentarea conținutului textului în mod creativ.


Posterul reprezintă o planşă cu desene care trebuie afişată pe perete. Este urmat de turul galeriei, activitate ce constă în studierea tuturor posterelor şi aprecierea lor.
Paşii metodei:
-elevii, în grupuri de 3 sau 4, rezolvă o sarcină de învăţare susceptibilă de a avea mai multe soluţii (mai multe perspective de abordare);
-produsele muncii grupului se materializează, în cazul nostru, într-un desen pe un poster;
-posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o veritabilă galerie (expoziţională);

-la semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster, pentru a examina soluţiile propuse de colegi; comentariile şi observaţiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat;
-după ce se încheie turul galeriei (grupurile revin la poziţia iniţială, de plecare) fiecare echipă îşi reexaminează produsul muncii lor comparativ cu al celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul lor poster;
-cadrul didactic are sarcina de a pregăti materialul necesar (coli mari de hârtie pentru postere, carioca, creioane colorate), de a formula sarcina de lucru şi de a monitoriza activitatea elevilor.


Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: