Clasa a doua Clasa întâi Dezvoltare personală clasa a doua Dezvoltare personală clasa întâi

Emoții de bază. Jocuri didactice

Emoții

Share on FacebookShare on Google+Pin on PinterestAbonați-vă la RSS

Unul dintre obiectivele majore ale disciplinei dezvoltare personală în primii trei ani de școală este exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi. Pentru formarea competențelor de recunoaștere și exprimare adecvată a emoțiilor programa școlară oferă o serie de exemple de activități pe baza cărora am descris câteva jocuri didactice ce pot fi utilizate la clasă.
Verbalizarea poate fi precedată de exprimarea nonverbală și paraverbală (expresia facială şi gestuală, ritmul, tonalitatea şi intensitatea vocii). Jocurile prezentate mai jos urmăresc recunoașterea și exprimarea a unor emoţii diferite, precum şi mimarea expresiilor emoţionale, însoţită de verbalizare. Jocurile au ca suport situații trăite, familiare, texte cunoscute, imagini, planșe.

Zarul emoțiilor

Jocul se poate desfășura frontal, în echipă sau în perechi. Sarcinile de lucru pot fi diverse: să recunoască și să denumească emoția exprimată pe fața zarului, să mimeze emoția respectivă (expresia facială), să descrie o situație trăită în care a simțit acea emoție și felul în care a gestionat-o, să redea prin tehnici art-creative emoția (desen, modelaj, etc.). O alternativă a zarului este ”roata emoțiilor”.

 Puzzle-ul emoțiilor

Jocul constă în asocierea corectă a expresiei exprimate de ochi cu cea exprimată de gurițe, copiii observă că în expresia facială specifică unei emoții există conordanță între toate elementele (un zâmbet larg nu poate fi asociat cu o privire încruntată).

Ce nu se potrivește?

Pe o planșă cu imagini diferite, dar exprimând aceeași emoție, apare și o imagine care exprimă o altă emoție. Copiii au sarcina de a recunoaște emoțiile și de a identifica intrusul.

Să vorbim despre ce simt personajele!

Pentru acest joc pot fi folosite imagini cu personaje din povești a căror mimică exprimă emoţii diferite:
Furnica – discutând cu greierele, are mâinile în şold şi sprâncenele încruntate – e furioasă;
Mama – primind inimioara de turtă dulce de la fiul ei, zâmbeşte – e bucuroasă;
Şarpele – la judecată – îi e frică;
Cenuşăreasa – adună boabele din cenuşă – e tristă.
După ce a fost identificată emoția, se poate cere copiilor să arate caracteristicile feței după care au recunoscut (exemplu:”Îmi dau seama că Cenuşăreasa este tristă pentru că are capul aplecat, colţurile buzelor lăsate în jos, ochii sunt lipsiţi de strălucire, stă să plângă”), care este cauza fiecărei emoţii pe care o trăiesc personajele.

Spune/arată ce emoţii trăiesc personajele!

Se citesc fragmente din texte literare şi după conţinutul şi intonaţia lecturii, copiii vor deduce emoţiile diferite ale personajelor şi le vor numi:
a) “ – Ia fata asta şi du-o în adâncul pădurii, că nu rabd s-o mai văd în faţa ochilor! Omoar-o!” (furie);
b) “ Biata copilă rămăsese singură-singurică în pădurea cea nesfârşită şi era atât de înfricoşată, că privea la mulţimea frunzelor de pe copaci, ca şi când de acolo ar fi putut să se ivească vreo primejdie şi nu ştia în ce chip şi-ar putea găsi scăparea.” (frică);
c) “ Piticii îndreptară spre Albă ca Zăpada lumina celor şapte lumânărele şi rămaseră s-o privească.
– Doamne, Dumnezeule, apucară ei să strige, tare frumoasă mai e copila asta. Şi atât de bucuroşi erau, că nu se îndurară s-o trezească.” (încântarea);
d)“ Domniţa deschise ochii şi era din nou vie.
– Vai, Doamne, unde mă aflu? strigă ea nedumerită.
Cu ochii râzând de bucurie, feciorul de împărat se apropie de dânsa şi îi spuse:
– Cu mine eşti! Cu mine…!” (mirare, bucurie)

 Spune mai departe!

Sarcina constă în completarea unor fraze lacunare cu emoții potrivite. Spre exemplu, pentru început, li se poate cere copiilor să completeze versurile ce au ca temă întâmplări petrecute la școală:
”Un copil ceva mai mare/M-a lovit; mă doare tare/Îl privesc neputincios,/Și simt că sunt…..(furios)”
”Când apa mi s-a vărsat/Peste planșa ce-am lucrat/ Nu m-am mai simțit artist…/ Ci am fost un pic cam…..(trist).”
”Un creion am rătăcit,/Un coleg mi l-a găsit, /Eu i-am mulțumit frumos/Și-am fost tare…(bucuros).”

Joc în trei

Câţiva copii vor imita, pe rând, diverse emoții discutate anterior. Se poate organiza un “joc în trei”: un elev spune la ureche ce emoție să fie prezentată de colegul lui, acesta mimează, clasa ghiceşte despre ce este vorba.

Arată ce s-ar fi întâmplat dacă…

Fiecare copil, pe rând, primeşte sarcina de a reda prin pantomimă o anumită expresie emoţională. Pornind de la situații trăite sau de la texte cunoscute, se creează o situaţie problemă, modificând evoluţia cunoscută de copii. De exemplu:
– Ce ai fi simțit dacă nu ai fi primit un cadou de Crăciun? Mimează emoția.
– Ce ar fi simţit piticii dacă prințul nu ar fi salvat-o pe Albă ca Zăpada? Mimează emoţia acestora.
– Ce s-ar fi întâmplat dacă ursul ar fi prins pește? Mimează emoţia lui în această situaţie.

Invitaţie la spectacol

Se împarte clasa în două grupe – doi câte doi, elevii vor susţine un moment dintr-un spectacol imaginar, pe baza textelor în versuri memorate anterior, astfel: unul recită, celălalt spune acelaşi lucru prin semne; colegii aplaudă fiecare număr.

Micii actori

Activitatea constă în recitarea unei poezii cunoscute sau a unei strofe în diferite ipostaze: vesel, speriat, uimit, furios.

”La Polul Nord, la Polul Sud”

Se trasează o linie la mijlocul sălii de clasă reprezentând Ecuatorul, de o parte și de cealaltă a liniei fiind Polul Nord și Polul Sud. Elevii stau pe linie și se vor deplasa spre Polul Nord sau Polul Sud în funcție de enunțurile rostite de conducătorul de joc. Dacă enunțul este apreciat ca fiind pozitiv se vor deplasa spre Polul Nord sau spre Polul Sud, dacă îl percep ca fiind negativ (exemplu: Voi participa la un curs de pictură/ M-am mutat la altă școală/Am fost la dentist.) Conducătorul de joc poate solicita argumentarea fiecărei alegeri.

”Coșulețul cu emoții”

Într-un coșuleț vor fi puse bilețele pe care sunt descrise diverse situații-problemă pentru care copiii trebuie să găsească soluții (”Un coleg nu este primit în jocul celorlalți copii/ Un coleg mi-a vorbit urât și sunt furios/ Am primit un calificativ slab și mi-e teamă să le spun părinților, etc). Jocul se poate desfășura în echipe.

Fiecare joc poate fi completat de o activitate de creare a unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Metodele și tehnicile art-creative contribuie la înțelegera și aprofundarea conținuturilor. Iată câteva exemple de activități:
– desen, modelaj, pictură
– confecționarea unor palete pe care sunt reprezentate chipuri exprimând diverse emoții. O idee simplă de confecționare a acestora a fi folosirea paletelor de la ”Jocul numerelor” pe care pot fi lipite chipurile desenate de copii.
– confecționarea unor măști care să exprime diverse stări emoționale, ulterior putând fi folosite în cadrul jocurilor de rol.


Share on FacebookShare on Google+Pin on PinterestAbonați-vă la RSS

Articole similare

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *